Franz Josef I (1830-1916), fiul arhiducelui Francisc Carol Josef a imbratisat carierea militara, la 13 ani intrand in armata austriaca direct cu gradul de colonel. A fost imparat al Austriei (1848-1916) si rege al Ungariei (1867-1916). A devenit imparat in timpul revolutiilor din 1848, dupa abdicarea unchiului sau, Ferdinand I. A creat Austriei impresia unei mari puteri, in special in timpul Conventiei de la Olmutz din 1850. Domnia sa absolutista si rigida, cu o guvernare centralizata, a dat nastere unor revolte si unei tentative de asasinare. Dupa infrangerea Austriei de catre Prusia in timpul Razboiului de Sapte Saptamani (1866), a domolit miscarile nationaliste prin acceptarea Compromisului din 1867. A intrat in Liga celor Trei Imparati si a format o alianta cu Germania condusa de Prusia, devenita ulterior Tripla Alianta. In 1889 fiul sau, Rudolf, mostenitorul tronului, s-a sinucis, iar in 1898 sotia sa, Elisabeta de Wittelsbach (Sisi) a fost asasinata. In 1914, prin ultimatumul pe care s-a dat Serbiei, dupa asasinarea lui Franz Ferdinand, a determinat intrarea Austriei si Germaniei in primul Razboi Mondial. Imparatul a murit la 21 noiembrie 1916.