| Adăugată de |
 GEORGE
|
| Descriere generală | Moneda "antoninianus", valoarea ei fiind de 2 denarii, a fost inițial de argint, dar a fost degradată lent spre bronz, moneda fiind introdusă de Imparatul Caracalla la începutul anului 215, fiind o monedă de argint similară cu denarul, cu excepția faptului că a fost ușor mai mare și împăratul era reprezentat purtând o coroană radială.Perioada: Decius (Caesar Gaius Messius Quintus Traianus Decius Augustus), al 34-lea Împărat al Imperiului Roman, domnie: 249 - 251! S-a născut la Budalia (azi Martinici, Serbia), aproape de Sirmium, în provincia Pannonia Inferior. Urcând pe treptele ierarhiei politice, Decius a ajuns în funcția de senator, apoi de consul în 232. A fost guvernator al Moesiei, al Germaniei Inferior și, între 235 - 238, guvernator al Hispaniei Tarraconensis. A fost prefect al Romei în timpul împăratului Filip Arabul. În 245, a fost însărcinat de Filip Arabul cu apărarea provinciilor dunărene. Între 248 - 249, a fost nevoit să înfrângă răscoala lui Pacatianus și să apere granița de atacurile goților. Proclamat împărat de armată, Decius a pornit spre Italia. L-a ucis pe Filip Arabul la Verona, apoi a ajuns la Roma, unde a primit numele de Traian (uneori, Decius este cunoscut sub numele de Decius Traian), în amintirea bunului împărat Traian. A incercat să redreseze situaţia economică a Daciei permiţindu-i să bată monedă de bronz proprie. Fragmente dintr-o statuie a lui au fost găsite in capitala provinciei Dacia - colonia Ulpia Traiana -Sarmizegetusa. În 250, Decius a lansat un edict împotriva creștinilor. A fost prima persecuție anti-creștină care s-a derulat în întreg Imperiul. Acest lucru a fost motivat, deoarece Decius a fost un împărat "de modă veche". El lansat un program politic tradiționalist, acesta incluzând revenirea la religia politeistă, romană. Episcopilor și preoților creșini li s-a ordonat să se sacrifice pentru împărat sau să treacă la religia romană. Majoritatea creștinilor au considerat o mare ofensă, și au hotărât să moară ca și martiri. În același timp, în imperiu a apărut o mare epidemie. Apogeul ei a fost între 251 - 266. Ea a luat aproximativ 5000 de vieți pe zi în Roma. Ea a fost numită Epidemia lui Ciprian, după episcopul Cartaginei. Ciprian a descris atât epidemia, cât și persecuția din timpul lui Decius. Pe lângă Papa Fabian, martir în timpul lui Decius, au mai murit și șapte "apostoli ai Galiei". Aceștia sunt menționați de către Grégoire de Tours: Gatien la Tours, Trophimus la Arles, Paul la Narbonne, Saturnin la Toulouse, Denis la Paris, Austromoine la Clermont și Martial la Limoges. Decius a încercat să recreeze funcția de cenzor. Publius Valerian a fost pus în aceasă funcție. De asemenea, Decius a refăcut Roma după incendiul din 249 și a construit Termele lui Decius, de pe Aventin. În 250, Decius și-a ridicat copii, pe Herennius Etruscus și pe Hostilian, la rangul de Caesar (co-împărați). Pe fiul cel mare este probabil să fi fost ridicat la rangul de Augustus (puterea lui era egală cu cea a tatălui său). Carpii, un trib dac liber, au atacat la sud de Dunăre, dar au fost înfrânți de către Decius, care și-a luat titlul de Carpicus Maximus. Decius s-a mai confrunat cu atacul goților la sud de Dunăre, în provinciile Moesia și Tracia. A fost primul atac de mare amploare al goților. Sub regele lor Cniva, s-au stabilit pentru scurtă vreme la Nicopole, dar fiind alungați de romani, au mers prin Balcani, până au ajuns la cetatea Beroë (azi Stara Zagora, Bulgaria), pe care au pustiit-o. La fel au făcut și cu Philippopolis (azi Plovdiv). Comandatul roman al orașului, Titus Iulius Priscus, s-a declarat împărat sub protecție gotă. În același timp, la Roma, Licinianus s-a declarat împărat, dar a fost executat după câteva zile. Goții au reușit să scape de asediul nemilos al Philippopolisului și s-au retras spre nord, la Abrittus. Aici s-a dat confruntarea finală dintre ei și romani, în iunie 251. Decius și fiul său Herennius Etruscus au murit în bătălie. Decius Traian a fost primul împărat roman mort în luptă cu barbarii. |
| Descriere avers | IMP C M Q TRAIANVS DECIVS AVG Reprezentat de o coroană radială, pe bustul cu platosă drapată a augustului, fără barbă, spre dreapta. - IMP = IMPERATOR, este un termen militar și politic latin, care desemna în acea vreme comandantul suprem al armatei și al flotei. Rezervat inițial lui Iupiter, acest titlu a fost decernat ulterior prin aclamații ale trupelor generalului victorios. Primul care l-a obținut a fost Scipio Africanul din Spania, (în 209 î. e.c.). În titulaturi, imperator, urmat de o cifră, indică de câte ori a meritat generalul acest titlu. Octavian, în 40, l-a transformat în prenume. Acest obicei a fost reluat de Vespasian și s-a generalizat. În limbajul curent, de la sfârșitul secolului I, imperator devine un nume comun și îl desemnează pe împărat (princeps); - C M Q TRAIANVS DECIVS = Caesar Messius Quintus Traianus Decius, numele imparatului; - AVG = Augustus, reprezintă titlul luat în 249 e.n., la începutul domniei sale. |
| Descriere revers | DACIA Reprezentat de Dacia in picioare, spre stanga, tinand stindardul dacic Draco. - Draco = stindardul armatei dacilor , a costobocilor și tyrageților de pe actualul teritoriu al Moldovei precum și a traco-dacilor moesi de la sud de Dunăre. Avea forma unui cap de lup cu gura deschisă, care se continua cu un corp de balaur, confecționat din material textil sau din piele care se umfla în bătaia vântului iscând un zgomot care imita urletul lupilor îngrozind dușmanul și alcătuia o flamură serpentiformă orizontală. |
| Cod de catalog | RIC IV, 12b; RS |
| Diametru | 20.00 mm |
| Masa | 3.0000 g |
| Material | Argint |
| Monetărie | Italia - Roma (R) |
| Tipul muchiei | -nu e in lista- |
| Prețuri de catalog | Prețurile de catalog nu au fost setate |
