Maria Terezia a Austriei, cunoscută și ca Maria Theresia (1717 - 1780), din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german si soția împăratului Francisc Ștefan.
A purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei si in urma căsătoriei sale titlul de împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman.
Maria Terezia a creat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele de "Reforma tereziană de stat". A promovat dezvoltarea industriei textile și a comerțului. În 1768 a adoptat un nou cod penal, iar în 1776 a interzis tortura. A contribuit la îmbunătățirea situația țăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desființarea iobăgiei, care a fost adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea.
Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii și clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestora. În 1774 a promovat reforma școlară, punând bazele învățământului secularizat (de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc în domeniul educației.